Am continuat cautarea dupa locuinta, pe aproape (Balaclava, St Kilda) dar si mai departe (Richmond, Albion), dar ce am gasit in intervalul nostru de pret era ori mic, ori la strada circulata, ori avea alte bube. Ioana nu prea era multumita de job-ul ei.
Gradina Botanica din St Kilda
Floare de fructul pasiunii, in curte la Kate
- Unde mergem noi pe vremea asta?
- Nush, hai incolo in sud, spre peninsula Mornington, cica e misto, vedem ce iese.
Trecem prin suburbii cu nume interesante, gen Mordialloc si Mentone, trecem de Frankston care e un fel de oras un pic mai mare. Oricum aici sunt toate conectate in asa fel incat nu-ti dai seama cand treci dintr-una in alta.
Ploaia s-a oprit la un moment dat, cand am ajuns in Mornington, unde am oprit sa luam o cafea la un centru comercial - cateva magazine cu parcare in mijloc. Liniste si pace, deja iesisem din aglomeratia obisnuita in St Kilda.
Dupa vreo ora, doua cafele si o briosa (sau doua?) am plecat mai departe. Aer mai curat, verde peste tot, soseaua mult mai libera - incepea sa semene a plimbare.
In zare se vede Mount Martha
Tare fain sa mergi pe sosea si sa vezi in zare oceanul (golful Port Philip)
Vreo 20 de minute mai tarziu trecem printr-un tunel care mi se pare ciudat, asa ca trebuie sa oprim sa investigam. Safety Beach are un mic port in interiorul continentului, despartit de ocean prin sosea. Nu mai pricep prea bine sa explic, asa ca uite in poze.
Portul din Safety Beach
Canalul trece pe deasupra soselei
Ia cer dramatic, neamule!
Da dom'le, asa ne place! Da-i spre sud mai departe, prin Dromana, Rosebud, si oprim in Sorrento. E aproape capatul Pamantului, frate! Pauza de intins picioarele, ocazie cu care constatam ca de aici se poate lua si feribotul ca sa traversam spre Queenscliff stramtoarea asta mica care inchide golful. Cu ocazia asta vorbesc cu un recrutor din Perth, care imi spune ca daca totusi ma razgandesc si ma intorc sa-i dau un semn, ca are niste clienti interesati de profilul meu.
Placuta priveliste, senzatie de vacanta
Dupa un pranz intarziat la Portsea, intr-un restaurant in care puteai baga o nunta serioasa, ne-am oprit la Fort Nepean, fost fort militar care acum poate fi vizitat fara probleme, inclusiv fostele cazemate. Sunt cateva trasee de cativa km pe acolo, dupa un gard cu poarta care se inchidea la ora 7 (sau 5?) dar doar pentru vehiculele care vor sa intre.
Capat de pamant, tot timpul imi da o stare aparte
Queenscliff, pe partea ailalta a stramtorii
Vedere inspre sud
Vedere inapoi, inspre continentului
Stiu ca e greu de citit, dar printre altele spune ca primele salve ale Australiei in cele doua razboaie mondiale din secolul XX au fost trase din tunuri din bateria de aici
Vapor care vine spre Melbourne
Fortificatie, camera de comunicatii, depozite de munitii, harem, d-astea...
Nu stiu de ce, dar imaginile astea imi plac mult
Bombe, frate!
Tufe batute de vanturi, cam peste tot arata asa pe tarmuri
Sunt convins ca am citit ce copaci sunt astia, dar am uitat. Observati, totusi, ca sunt grosi
Wallaby, un alt fel de marsupial
Papagali Rosella, nu exista in WA
Bai deci frumos aici. Hai sa mergem spre baza, ca avem de facut cam 100km. Dar stai! e trecut de ora 19, cand se inchide poarta!! ce ne facem? Ei bine la iesire poarta se deschide singura, te asteapta sa treci si se inchide inapoi. Imediat in exteriorul portii, cam cat sa incapa o masina - grozavie!
Poti sa treci intr-un sens doar - asta daca tii la cauciucuri
Mergand inapoi a trebuit sa oprim iar la Safety Beach, ca era o lumina de asfintit prea superba.
Aici ne opriseram chiar inainte de pasajul de apa
Am ajuns tarziu la baza in Elwood, rupti de oboseala. Deja cand mai aveam vreo 30 km pana-n Melbourne traficul crescuse mult, era aglomeratie - si vorbim aici de sosea cu 3-4 benzi pe sens.
Ziua asta a fost una din cele mai frumoase din vacanta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
S-ar putea sa nu vedeti comentariul aparand imediat, asta inseamna ca el asteapta aprobarea mea. Aceasta e o masura anti-SPAM.